Daca e miercuri si ploua…

big-umbrella

Astazi mi-am inceput ziua cu un adorabil telefon de dimineata:

„Ce faci? Dormi?”

„Da…”, spun eu buimaca, mirandu-ma ca nu numai de catre MAMA si nu numai duminica sunt trezita cu vreo jumatate de ora inainte de ora decenta la care ma trezesc de obicei, adica 08 :00 AM.

„Aaa, daca dormi, lasa. Vorbim mai tarziu!”

„Aaa,  deci nu-i o urgenta?” zic eu, un pic stresata ca mi-am permis aroganta de a dormi la ora aia.

„Nu, nu! Dormi…vorbim mai tarziu!” zice vocea si se precipita sa inchida.

Faaaaaaain! In afara de faptul ca mi-a fost zdruncinata teoria conform careia MAMA a invatat sa imi telefoneze la ore minuscule dimineata si sa ma intrebe  daca dorm ca o parte a programului de tranning de la SCOALA DE MAME (o sa revin asupra acestui aspect cu alta ocazie).  Ce fac acum? Eu daca ma trezesc, nu mai pot adormi indiferent ce cantece de leagan imi sunt susurate la ureche. Deci ma iau de brat si imi zic hai sa incepem ziua asta frumoasa mai devreme.

Te-ai gasit, ziua asta frumoasa era chiar urata bine cand m-am uitat pe fereastra. Ploua! O sa fie foarte frumos in oras cu masina! (Nu stiu la altii cum e dar in Timisoara toata lumea  se deplaseaza cu automobilul din dotare atunci cand ploua.) O sa stam toti blocati in trafic si o sa ne zambim prin geamurile putin aburite si printre picurii de ploaie. Si nimeni nu o sa stie ce ne soptim de fapt printre dinti.

Si, bineinteles ca am treaba in centru, si desigur ca nu gasesc loc de parcare asa usor, dupa vreo jumatate de ora de invartit in cerc si vreo 2 reguli de circulatie incalcate, observ la orizont un „gipan” cat China si poporul rus impreuna, care incerca sa isi scoata dosul expandat dintre alte doua masini. Aha, imi zic, stiam eu ca miercurea e ziua mea norocoasa. Semnalizez bucuroasa si ii las un loc generos sa poata iesi monstrul. Monstrul era mai lent, probabil nenea de la volan nu-l conducea de multa vreme si isi lua o marja cam de un metru fata de tot ce era in jurul lui, si erau multe.  Dupa vreo 7 manevre ale gipanului si vreo cativa neuroni sucombati de ai mei (morti prin supraincalzire ) ca ii tot faceam semne ca are loc, reuseste nenea sa se puna cu Moby Dick-ul pe drum drept. Eu fericita dau sa intru in locul lui. Ce credeti ca se intampla? Un BMW se infige in minunatul loc de parcare pe care il asteptam cu disperare.

AND THE DAY IS STILL YOUNG!

Imagine:

http://www.neatorama.com/2006/06/22/aleksandra-mirs-big-umbrella/

Anunțuri

2 comentarii

Din categoria Pe 4 roti de buburuza

2 răspunsuri la „Daca e miercuri si ploua…

  1. pai si ce draga mea….ce vroiai sa fie …dacie?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s