Arhive pe categorii: Uncategorized

Costumul de baie de iarna

Intr-un weekend geros din ianuarie am fost la schi pe Sureanu. Practic anul asta s-au deschis partiile de acolo si daca oamenii care se ocupa se vor hotari sa duca la capat proiectul de vis pe care l-au creionat, s-ar putea sa avem un domeniu schiabil cel putin interesant in zona. Deocamdata sunt cam 5 partiute si doua teleschiuri dintre care unul simte nevoia sa se odihneasca tot la jumatate de ceas. Zic partiute pentru ca niciuna dintre ele nu are 1 km. In rest zona este salbatica, ceea ce este minunat si sper sa ramana asa mult timp inca.

Transalpina, drumul care merge din Sebes pe Valea Frumoasei spre partii este unul dintre cele mai frumoase din tara. Este construit de fapt pe ceea ce se chema Poteca Dracului si era un drum al transhumantei ce a existat practic dintotdeauna intre Ardeal si Nordul Olteniei. A fost consolidat sub domnia regelui Carol al-II-lea si ajunge pana la Ranca – Novaci, deasemenea atinge o altitudine de peste 2000 de metri in Pasul Urdele. Eu personal nu l-am strabatut niciodata pe tot, am vazut numai bucatile dinspre fiecare capat, dar credeti-ma ca e suficient pentru a-l pozitiona in top 5 pe Bucket List-ul meu.

Ei, dar povestea asta nu trebuia sa fie una serioasa. Sa reiau. Dupa o sambata petrecuta pe partie cu bucuria zapezii, am hotarat ca duminica sa fie una relaxata asa ca pentru a scapa de aglomeratia  drumului am zis ca este mai bine sa pornim de dimineata spre Geoagiu. Cum in prostia mea ma pregatisem de schi, nu aveam costumul de baie la mine. Asa ca zis si facut, un mic ocol de shopping la Alba Iulia. Ma gandeam ca din moment ce exista un mall acolo o sa fie floare la ureche sa imi gasesc si un costum de baie. Wrong… Singurele costume de baie ramase prin galantare (vreo 4 doar) erau cu cel putin 3 numere mai mari. Toata lumea mea se daramase, pentru ca stiam ca vom merge si desi ma leaga amintiri frumoase de Goagiu, acolo am invatat sa inot, si desi sunt destul de altruista de felul meu, nu era o perspectiva prea placuta o plimbare de cateva ore la -2 grade prin zona in timp ce altii se lafaie la spa.

Atunci el zice:

„Lasa ca iti gasesc eu costum de baie in Vintu!”(pentru cine nu stie Vintu este un sat de langa Geoagiu)

„Normal zic eu, cum de nu m-am gandit la Vintu!”  si tu Brutus infigi cutitul in rana…

Ajungem in Vintu. Si il vad ca opreste in fata magazinului mixt, coboara si intra, vine zambind, nu zice nimic si porneste mai departe. Peste inca 100 de metri opreste din nou si intra intr-un magazin alimentar. Aha, imi zic astazi ne jucam de-a hai sa facem misto de Ramo…ok. Vine zambind din nou, porneste si peste 200 metri iar opreste. Se duce la vitrina unui magazin, se chioraste inauntru, incearca sa deschida usa, nu poate, se duce si intra in carciuma de vis-a vis, iese dupa 2 minute si se duce la o poarta si incepe sa strige. Apare in sfarsit un nene, dau noroc si nenea porneste spre magazinul cu usa inchisa, intra amandoi, dupa 2 minute il vad pe el cum iese si imi face semne agitate sa vin si eu. Ok, imi zic, asta-i prea de tot…ma duc. Intru in magazin, vanzatorul/patron un nene rotunjor cu mustata si un chicotit de 15 stele, asa de copil ghidus prins in timp ce pune la cale o nazbatie, incepe sa scoata dintre ceapa, cartofi si cutii cu fel de fel de cuie o punga de plastic. Ce sa vezi, mi se marisera ochii cat cepele lui nenea…AVEA COSTUME DE BAIE. M-a inundat un val de bucurie nemaintalnita care s-a risipit la fel de repede cand am vazut cum aratau. materialul era asa de… plastic, incat cred ca doar un PET putuse sa nasca un costum de baie de felul ala, imprimeul era in schimb high class vintage, adica trandafiri din aia mari cum erau pe capoadele de la tara acum ceva timp, iar culorile…o, da, culorile erau fucsia, turqoise, bleumarin, verde smarald si mustar… stiu, stiu ca se poarta toate anul asta, dar nu m-ati inteles, toata paleta asta de culori era PE UN SINGUR COSTUM. Cel mai si cel mai, ca bomboana pe coliva, era faptul ca topul era strans intre sani cu un siret…da… un siret negru de bocanc, normal ca negru, doar alta culoare nu s-ar fi potrivit. Imi venea sa plang. El avea pe fata zambetul motanului care a gasit oala cu smantana si tot imi dadea ghes:

„Hai, alege-ti unul! Pe care il vrei?”

„Lasati-o ca nu se poate hotari asa repede” ii tinea isonul si vanzatorul chicotind ca un copil.

I-as fi batut cu drag pe amandoi ca imi incalcau asa cu nepasare toate principiile estetice, imi inchipuiam ca mi-ar fi fost mult mai usor sa apar goala in public decat purtand costumul ala. Am inghitit in sec, am luat unul cu mana tremuranda si i-am platit omului fabuloasa suma de 7,50 lei. Ma gandeam cum o sa fac sa port chestia aia care imi facea pielea sa se increteasca numai daca o atingeam si ochii sa ma doara numai daca o priveam.

Tot drumul pana la Geoagiu a gonit ca un smintit tot razand:

” Stii ca abia astept sa te vad in costumul nou de baie, de aia ma grabesc asa.”

„Ok , zic eu, dar nu cred ca e nevoie sa ne dam viata pentru asta!”

Ignorand chemarile lui insistente „Poti sa vii cand esti pregatita!”,  mi-a luat vreo douazeci de minute in vestiar sa imi spun in gand ca am facut lucruri de zeci de ori mai curajoase decat asta, plus 2 rugaciuni scurte ca sa-mi fac curaj sa intru.

Dar in 2 minute dupa ce am intrat nu imi mai pasa de nimic. Ma simteam minunat in costumul meu de baie de iarna.

Asa ca oricand poti sa-ti fortezi limitele si, mai ales, incercati si voi costumele de baie Vintu Fashion si spa-ul de la Germisara, neaparat in combinatia asta!

Anunțuri

Scrie un comentariu

Din categoria Locuri si oameni, Uncategorized

Erata

Uite ca m-au coplesit emotiile si nu am dat leapsa mai departe, asa ca Iulia, Adrian si Liviu – sa speram ca maestrul are chef de jocuri 🙂 – este randul vostru.

Scrie un comentariu

Din categoria Uncategorized

Leapsa literara

Am primit  de la Tomata o leapsa literara. Asa ca ii multumesc si incerc sa o onorez.

1. Ce carte ai recomanda si de ce unui dezamagit in dragoste?

NOCTURNE.  CINCI POVESTI DESPRE MUZICA SI AMURG de Kazuo Ishiguro pentru ca prezinta dragostea realist,  exact ca in viata cand nu totul este spectaculos, nu exista schimbari de situatie dramatice si finalurile nu sunt intotdeauna fericite.

2. Ce carte ai recomanda si de ce iubitului/ iubitei?

Asta da intrebare. Suntem de putin timp impreuna si nu stiu daca ii place poezia asa ca… Napalm D’Or Daniel – Silvian Petre.

3. Ce carte ai recomanda si de ce celui mai bun prieten?

Citadela de Saint – Exupery pentru ca este o carte minunata care pur si simplu te poarta ca pe val.

4. Ce carte ai recomanda si de ce unui copil de 10 ani?

Micul Print de Saint –  Exupery. Pentru ca eu am citit-o in adolescenta cand deja capatase alte valente si as fi curioasa cum o vede un copil de 10 ani.

5. Ce carte ai recomanda unui mare aventurier/calator?

Pestii canta in Ucayali de Arcady Fiedler. Este o carte aparuta in 1961 pe care eu am descoperit-o copil fiind in biblioteca parintilor. M-am indragostit de America de Sud pe loc si desi inca nu am reusit sa ajung acolo sunt sigura ca intr-o buna zi o voi face. Pentru un calator ar fi un pretext bun pentru o noua aventura.

6. Ce carte ai recomanda si de ce unui dusman cunoscut?

A iubi inseamna a ierta de Savatie Bastovoi, mie mi-a fost de mare ajutor sa nu ajung sa urasc.

7. Ce carte ai recomanda unei persoane care nu iubeste lectura?

Despre dragoste si alti demoni de Gabriel Garcia Marquez. Nu poti sa nu te indragostesti de lectura cand il citesti pe Marquez, plus ca este destul de scurta astfel incat sa nu se plictiseasca (acum am fost rautacioasa).

8. Ce carte ai recomanda si de ce unuia „cu nasul pe sus” ?

Despre omul frumos de Dan Puric. Un om frumos nu poate fi cu nasul pe sus. Ca sa faci lucruri mari in viata trebuie sa dai dovada de putina smerenie, sa fii atent la oamenii din jurul tau.

9. Ce carte ai recomanda si de ce primului din lista ta de bloguri?

Iuliei i-as recomanda Sinuciderea fecioarelor de Jeffrey Eugenides, pentru ca am un feeling ca e o poveste pe placul ei.

10. Ce carte ai recomanda si de ce unuia care crede ca le-a vazut pe toate in viata?

Procesul de la Nurnberg de Joe Heydecker si Johannes Leeb, cu siguranta nu le-a vazut pe toate.

5 comentarii

Din categoria Uncategorized